Afaceri locale

Ce trebuie să conțină site-ul unui psiholog sau psihoterapeut

Site-ul unui psiholog trebuie să le spună oamenilor, înainte să sune, cu ce probleme lucrezi, ce formă de terapie folosești, cât costă și cât durează o ședință, cum decurge prima întâlnire și cum se programează, la cabinet sau online. Codul deontologic al Colegiului Psihologilor interzice în reclamă promisiunile de rezultate, comparațiile cu alți psihologi și afirmațiile exagerate, iar psihologul răspunde și pentru textele scrise de altcineva în numele lui. Formularul de contact cere doar datele pentru programare, pentru că orice detaliu despre problema omului e dată de sănătate.

De MateiPublicat · 7 min de citit
Cuprins
  1. Pe scurt
  2. Ce caută oamenii pe site-ul unui psiholog
  3. O pagină pentru fiecare serviciu
  4. Prețul și prima ședință
  5. Ce nu are voie să conțină: reclama după Codul deontologic
  6. Pregătirea și dreptul de liberă practică
  7. Confidențialitatea începe pe site
  8. Recenzii și mărturii
  9. Programarea, la cabinet și online
  10. Lista de verificare
  11. Întrebări frecvente
  12. Surse

Pe scurt

  • Primul ecran spune cu cine lucrezi, unde (cabinet sau online) și cum te programezi.
  • Prețul și durata ședinței sunt pe site; Codul deontologic cere oricum ca onorariile să fie spuse înainte.
  • Fără promisiuni de vindecare, fără „cel mai bun psiholog” și fără metode prezentate ca unice: Codul deontologic le interzice în reclamă.
  • Psihologul rămâne responsabil pentru textele scrise de agenția sau de persoana care îi face site-ul.
  • Formularul cere doar nume, contact și disponibilitate; detaliile despre problemă sunt date de sănătate, după GDPR.

Cine caută un psiholog e de obicei într-un moment greu și citește atent. Vrea să înțeleagă repede dacă ești omul potrivit, cât costă și ce se întâmplă la prima întâlnire, fără să sune pe cineva necunoscut ca să afle. Un site bun răspunde la toate astea, calm și concret. Mai jos e ce conține și ce nu are voie să conțină.

Ce caută oamenii pe site-ul unui psiholog

În ordinea în care contează:

  1. Cu cine lucrezi: adulți, cupluri, copii și adolescenți, familii.
  2. Cu ce probleme: anxietate, depresie, doliu, relații, burnout, traume, evaluări pentru permis sau port-armă.
  3. Cum lucrezi: forma de psihoterapie (cognitiv-comportamentală, sistemică, psihodinamică etc.), explicată pe înțelesul oricui.
  4. Cât costă și cât durează o ședință, cât de des sunt ședințele.
  5. Unde: la cabinet, cu adresă și hartă, sau online.
  6. Cum te programezi și cât aștepți până la prima întâlnire.
  7. Cine ești: pregătirea, experiența, o fotografie reală.

Primul ecran răspunde la primele trei și are butonul de programare. Restul vine mai jos, pe aceeași pagină sau pe pagini separate.

O pagină pentru fiecare serviciu

O pagină „Servicii” cu zece puncte nu ajută nici omul, nici Google. Mai bine o pagină separată pentru fiecare serviciu important: psihoterapie individuală, terapie de cuplu, consiliere pentru adolescenți, evaluare psihologică. Fiecare spune:

  • pentru cine e și când e potrivită;
  • cum decurge, pe scurt;
  • câte ședințe durează de obicei, fără promisiuni;
  • prețul și durata unei ședințe;
  • butonul de programare.

Așa poți apărea la căutări precise, ca „terapie de cuplu online” sau „psiholog adolescenți Cluj”, unde concurența e mai mică decât la „psiholog”.

Prețul și prima ședință

Mulți psihologi nu își pun prețul pe site, de teamă că pare comercial. Pentru client e invers: lipsa prețului e un motiv să nu sune. Codul deontologic cere oricum ca psihologul să-l informeze pe client dinainte despre forma de terapie, metode, riscuri, alternative, limitele confidențialității și onorarii. Site-ul e locul firesc pentru o parte din ele.

O secțiune „Cum decurge prima ședință” face mult pentru cine nu a mai fost la psiholog:

  • cât durează și cât costă;
  • ce se discută: motivul venirii, așteptările, regulile de lucru;
  • ce rămâne confidențial și când nu;
  • că omul nu e obligat să continue după prima întâlnire.

Ce nu are voie să conțină: reclama după Codul deontologic

Codul deontologic al profesiei are un capitol despre declarații publice și reclamă. Pe scurt, în anunțuri și pe site, psihologul nu folosește:

Nu scrie De ce
„Rezultate garantate”, „scapi de anxietate în 5 ședințe” Creează așteptări nejustificate de rezultate
„Cel mai bun psiholog din oraș” Pretinde superioritatea față de alți psihologi
„Metodă unică, exclusivă” Susține fără temei metode exclusive sau superioare
„Dacă nu începi acum, va fi prea târziu” Speculează fricile clientului
Realizări exagerate sau neadevărate Publicitatea se face doar pe baza realizărilor proprii, reale
Titluri senzaționaliste Afectează prestigiul profesiei

Mai important pentru cine își face site-ul cu o agenție: Codul spune că psihologul care angajează pe cineva să-i creeze mesajele de promovare rămâne responsabil profesional pentru ele. Citește tot textul înainte de publicare, inclusiv titlurile din Google și postările.

Articolele de blog sunt binevenite, dar Codul cere ca declarațiile publice, inclusiv în format electronic, să rămână în limitele competenței. Scrie despre ce faci în cabinet, nu diagnostice la distanță.

Pregătirea și dreptul de liberă practică

Profesia se exercită, după Legea 213/2004, pe baza atestatului de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor, iar psihologii atestați sunt în Registrul unic. Pe pagina „Despre” scrie:

  • specialitatea și treapta din atestat (de exemplu, psihologie clinică, practicant autonom);
  • forma de psihoterapie în care te-ai format, cu asociația;
  • dacă lucrezi sub supervizare;
  • experiența, în ani și în tipuri de cazuri, fără nume.

Mențiunea că ești în Registrul unic îi permite omului să verifice. Încrederea contează mai mult aici decât în aproape orice alt domeniu.

Confidențialitatea începe pe site

Orice informație despre starea psihică a unei persoane e dată privind sănătatea, adică o categorie specială de date după articolul 9 din GDPR. Pe site asta înseamnă:

  1. Formular minim. Nume, telefon sau e-mail, intervalul preferat, cabinet sau online. Fără câmp „Descrieți problema”; scrie chiar sub formular că detaliile se discută la ședință.
  2. Mesaje sigure. Formularul trimite pe o conexiune criptată, iar mesajele ajung într-o căsuță la care ai acces doar tu.
  3. Fără pixeli de reclamă pe paginile de programare și contact. Instrumentele de reclamă pot trimite platformelor ce pagini a vizitat omul. Dacă folosești Google Analytics, respectă alegerea din bannerul de cookie-uri, vezi Consent Mode v2.
  4. Politică de confidențialitate clară: ce date colectezi pe site, de ce, cât le păstrezi. Restul obligațiilor legale ale unui site sunt în ce cere legea pe un site.

Recenzii și mărturii

Recenziile Google ajută mult la căutările locale, dar la un psiholog sunt delicate. Codul deontologic nu interzice explicit mărturiile, însă o mărturie publică arată că cineva a fost în terapie. Dacă folosești mărturii pe site: doar cu acord scris, fără date care identifică persoana și fără să le ceri clienților aflați în terapie.

La recenziile de pe Google, nu confirma niciodată că autorul ți-a fost client, nici la cele bune, nici la cele proaste. Cum ceri și cum gestionezi recenzii, în general, e în ghidul despre recenzii Google.

Programarea, la cabinet și online

Programarea online scutește mult telefon, mai ales că mulți oameni nu vor să sune. Calendarul arată doar intervalele libere, omul alege ora, primește confirmare și o amintire înainte. Pentru ședințele online, site-ul spune pe ce platformă au loc și cum se plătesc. Variantele, de la platforme la sistem propriu, sunt comparate în programări online pentru cabinete.

Lista de verificare

  1. Primul ecran: cu cine lucrezi, unde, butonul de programare.
  2. O pagină pentru fiecare serviciu important, cu preț și durată.
  3. „Cum decurge prima ședință”, cu confidențialitatea explicată.
  4. Pagina „Despre”: atestat, formare, supervizare, fotografie reală.
  5. Niciun text cu promisiuni de rezultate, superioritate sau metode unice.
  6. Formular fără câmp pentru descrierea problemei și fără pixeli de reclamă.
  7. Profil Google cu aceleași date ca site-ul.

Facem site-uri pentru cabinete de psihologie și psihoterapie, cu programare online, formulare minime și fără instrumente de urmărire pe paginile de contact. Textele le citești și le aprobi tu înainte de publicare. Detaliile sunt pe pagina de web design.

Întrebări frecvente

Am voie să pun prețul ședinței pe site?

Da, și e recomandat. Codul deontologic cere ca psihologul să-l informeze pe client dinainte despre onorarii, iar prețul pe site scutește un telefon și îi ajută pe oamenii care compară. Spune și durata ședinței și dacă prima întâlnire costă altfel.

Pot publica recenzii sau mărturii de la clienți?

Codul deontologic nu le interzice explicit, dar o mărturie arată că cineva a fost în terapie, iar confidențialitatea e baza profesiei. Dacă le folosești, doar cu acord scris, fără date care identifică persoana și fără să le ceri clienților aflați în terapie. Recenziile Google le lași să vină singure.

Cum răspund la o recenzie pe Google fără să încalc confidențialitatea?

Fără să confirmi că persoana ți-a fost client și fără detalii despre ședințe. Un răspuns general, de tipul „Mulțumesc pentru mesaj; pentru orice discuție, vă rog să mă contactați direct”, e suficient și pentru recenziile bune, și pentru cele proaste.

Ce scriu despre pregătirea mea?

Specialitatea și treapta din atestatul de liberă practică, forma de psihoterapie în care te-ai format și unde, supervizarea, dacă ești încă în ea, și apartenența la asociații. Spune că ești în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică, ca oamenii să poată verifica.

Pot face și ședințe online prin site?

Da. Site-ul explică pe ce platformă au loc ședințele, cum se plătesc și ce faci pentru confidențialitate. Programarea poate fi online, cu plată la rezervare, dacă vrei să eviți neprezentările.

Surse

  1. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (Hotărârea nr. 1/2018), Colegiul Psihologilor din România
  2. Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Portal legislativ
  3. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), articolul 9, EUR-Lex

Articole similare