Automatizări AI
AI Act: ce trebuie să facă o firmă mică în 2026
AI Act (Regulamentul UE 2024/1689) se aplică pe etape. Pentru o firmă mică care folosește ChatGPT, un chatbot sau un asistent vocal contează acum două obligații: să ia măsuri ca angajații să știe să folosească AI (articolul 4) și, din 2 august 2026, transparența din articolul 50: oamenii trebuie să afle când vorbesc cu un AI, iar imaginile, clipurile și vocile false care par reale trebuie marcate. Regulile pentru sistemele cu risc ridicat au fost amânate la 2 decembrie 2027. În România, ANCOM e autoritatea de supraveghere, dar legea națională care stabilește controlul și sancțiunile e încă în lucru.
Cuprins
Pe scurt
- Din 2 august 2026, un chatbot sau un asistent vocal trebuie să spună că e AI, cel târziu la prima interacțiune, dacă nu e evident.
- Imaginile, clipurile sau vocile generate cu AI care par oameni, locuri sau întâmplări reale (deepfake) trebuie marcate ca atare.
- Omnibusul digital (Regulamentul UE 2026/1744) a amânat regulile pentru risc ridicat la 2 decembrie 2027 și a transformat obligația de alfabetizare AI în una de mijloace.
- Amenzile pentru încălcarea transparenței ajung la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri; pentru IMM-uri se aplică suma mai mică dintre cele două.
- În România, ANCOM a fost desemnată prin memorandum în martie 2026, dar legea de aplicare nu era adoptată în august 2026.
AI Act e primul regulament european despre inteligența artificială și se aplică direct în toate statele UE, fără să fie nevoie de o lege românească pentru obligații. Cele mai multe reguli privesc firmele care fac modele AI sau sisteme cu risc ridicat. O firmă mică are însă câteva obligații concrete, iar una a început pe 2 august 2026. Mai jos e ce se aplică, de când și ce faci practic.
Cum funcționează AI Act
Regulamentul împarte sistemele AI după risc:
| Nivel | Exemple | Ce se cere |
|---|---|---|
| Interzis | Scor social, manipulare care profită de vulnerabilități, recunoașterea emoțiilor angajaților la locul de muncă | Nu se folosesc deloc |
| Risc ridicat | AI care triază CV-uri, decide credite, evaluează elevi | Reguli stricte: documentare, supraveghere umană, evidențe |
| Transparență | Chatboți, asistenți vocali, imagini și clipuri generate | Oamenii trebuie să știe că e AI |
| Risc minim | Filtre de spam, corectură, recomandări simple | Nimic în plus |
Contează și rolul firmei. Furnizorul dezvoltă sistemul sau îl pune în funcțiune sub numele lui; implementatorul (utilizatorul) îl folosește în activitatea lui. O firmă care folosește ChatGPT e implementator. O firmă care își comandă un chatbot și îl pune pe site sub numele ei e, pentru acel chatbot, furnizor.
Calendarul
| Data | Ce începe |
|---|---|
| 2 februarie 2025 | Practicile interzise și alfabetizarea în AI a personalului (articolul 4) |
| 2 august 2025 | Regulile pentru modelele de uz general (OpenAI, Anthropic, Google), autoritățile naționale, amenzile |
| 2 august 2026 | Transparența din articolul 50 și restul regulamentului |
| 2 decembrie 2026 | Marcarea conținutului de către sistemele generative puse pe piață înainte de 2 august 2026 |
| 2 decembrie 2027 | Sistemele cu risc ridicat din anexa III (recrutare, credite, educație etc.) |
| 2 august 2028 | Sistemele cu risc ridicat din produse reglementate (anexa I) |
Ultimele trei date vin din Omnibusul digital privind AI, Regulamentul (UE) 2026/1744, publicat pe 24 iulie 2026. El a amânat regulile pentru risc ridicat, care ar fi trebuit să se aplice din august 2026, și a lăsat neschimbat termenul pentru transparență.
Ce înseamnă pentru o firmă mică
Angajații folosesc ChatGPT, Claude sau Copilot
Articolul 4 cere furnizorilor și utilizatorilor de AI să ia măsuri pentru alfabetizarea în AI a personalului. Omnibusul a rescris obligația: firmele iau măsuri care susțin alfabetizarea, fără să trebuiască să garanteze un anumit nivel pentru fiecare om. Practic ajung:
- o listă cu uneltele AI folosite în firmă și pentru ce;
- o regulă scrisă, de o pagină: ce date nu se pun în AI (date personale ale clienților, secrete comerciale), cine verifică ce produce AI-ul înainte să ajungă la client;
- o scurtă instruire pentru cine le folosește.
Pe lângă AI Act rămâne GDPR: datele clienților nu se pun în planuri care pot folosi conversațiile la antrenare. Diferențele dintre planuri sunt în articolul ChatGPT pentru firmă.
Ai un chatbot pe site, pe WhatsApp sau un asistent la telefon
Din 2 august 2026, articolul 50 cere ca oamenii să fie informați că interacționează cu un sistem AI, cel târziu la prima interacțiune, dacă nu e evident din context. Informarea trebuie să fie clară și accesibilă. Pe chat, chatbotul o spune în primul mesaj; la telefon, asistentul se prezintă din prima frază. Exemple concrete găsești la chatbot pe WhatsApp și la asistentul vocal AI.
Publici imagini, clipuri sau voci generate cu AI
Articolul 50 îi obligă pe cei care folosesc AI să spună când o imagine, un clip sau o înregistrare audio generată sau modificată cu AI seamănă cu oameni, obiecte, locuri sau întâmplări reale și poate fi luată drept autentică (deepfake). Pentru lucrări evident artistice, creative sau satirice, informarea se face fără să strice lucrarea. O ilustrație desenată cu AI care nu imită realitatea nu intră aici; o poză „cu clienți mulțumiți” care nu au existat, da, și ar fi oricum înșelătoare pentru clienți.
Textele generate cu AI și publicate ca să informeze publicul despre chestiuni de interes public trebuie și ele marcate, cu excepția celor revizuite de un om care își asumă responsabilitatea editorială. Un articol de blog verificat și semnat de cineva din firmă e în a doua situație.
Marcarea tehnică a fișierelor generate, ca filigranul invizibil, e obligația furnizorilor de unelte generative, nu a ta.
Folosești AI ca să triezi CV-uri sau să evaluezi angajați
Sistemele AI folosite la recrutare, la promovări sau la evaluarea angajaților sunt cu risc ridicat. Obligațiile pentru utilizatori se aplică din 2 decembrie 2027: supraveghere umană, informarea angajaților și a candidaților, păstrarea evidențelor. Recunoașterea emoțiilor angajaților la locul de muncă e interzisă de la 2 februarie 2025, cu excepții pentru motive medicale sau de siguranță.
Amenzile
| Încălcare | Amendă maximă |
|---|---|
| Practicile interzise (articolul 5) | 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri mondială |
| Alte obligații, inclusiv transparența din articolul 50 | 15 milioane de euro sau 3% |
| Informații incorecte date autorităților | 7,5 milioane de euro sau 1% |
La firmele mari se aplică suma mai mare dintre cele două; la IMM-uri, inclusiv start-up-uri, cea mai mică.
Situația în România
Pe 12 martie 2026, Guvernul a adoptat un memorandum prin care ANCOM devine autoritatea de supraveghere a pieței și punctul unic de contact pentru AI Act. ASF și BNR supraveghează sistemele cu risc ridicat din serviciile financiare, ANSPDCP pe cele din biometrie, justiție sau migrație, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României e autoritatea de notificare.
Un memorandum nu dă însă puteri de control și sancționare. În august 2026, legea națională care stabilește procedurile și sancțiunile era încă în elaborare. Obligațiile se aplică oricum, pentru că regulamentul e direct aplicabil, iar clienții și concurenții le pot invoca. Sancțiunile vor veni după adoptarea legii.
Ce faci în firma ta, pe scurt
- Fă lista uneltelor AI folosite și a celor care le folosesc.
- Scrie regula internă de o pagină și fă o instruire scurtă.
- Verifică chatboții și asistenții vocali: spun din prima că sunt AI?
- Marchează imaginile, clipurile și vocile care imită realitatea.
- Nu folosi AI pentru recunoașterea emoțiilor angajaților.
- Dacă triezi CV-uri cu AI, pregătește-te pentru decembrie 2027.
- Verifică planurile și contractele cu furnizorii de AI pentru GDPR.
Chatboții, asistenții vocali și agenții AI pe care îi construim spun din primul mesaj sau din prima frază că sunt AI, au transfer spre un om și păstrează datele cu acordul și în contractele cerute de GDPR. Detaliile sunt pe pagina de automatizări AI.
Întrebări frecvente
Se aplică AI Act unei firme mici care folosește doar ChatGPT?
Da, în mică măsură. Firma e utilizator (în regulament, „implementator”) și trebuie să ia măsuri ca angajații care folosesc AI să știe ce fac, de exemplu o regulă internă și o scurtă instruire. Dacă publică imagini sau clipuri false care par reale, trebuie să le marcheze.
Trebuie să spun pe site că am un chatbot AI?
Da. Din 2 august 2026, articolul 50 cere ca oamenii să fie informați că interacționează cu un sistem AI, cel târziu la prima interacțiune, dacă nu e evident din context. Practic, chatbotul o spune din primul mesaj.
Trebuie marcate pozele generate cu AI din reclame?
Dacă par oameni, obiecte, locuri sau întâmplări reale și pot fi luate drept autentice, da: e un deepfake și trebuie spus că e generat sau modificat cu AI. Pentru lucrări evident artistice sau satirice, obligația e mai ușoară. O ilustrație care nu imită realitatea nu intră aici.
Cine verifică AI Act în România?
Guvernul a desemnat pe 12 martie 2026 ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact, cu ASF, BNR și ANSPDCP pentru anumite domenii. În august 2026, legea națională care dă puterile de control și stabilește sancțiunile era încă în elaborare.
Ce s-a amânat prin Omnibusul digital?
Regulile pentru sistemele AI cu risc ridicat: la 2 decembrie 2027 pentru cele din anexa III (de exemplu recrutare, credite, educație) și la 2 august 2028 pentru cele din produse reglementate. Transparența din articolul 50 nu s-a amânat; doar marcarea conținutului de către sistemele generative puse pe piață înainte de 2 august 2026 are termen 2 decembrie 2026.
Surse
- Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), EUR-Lex
- Regulamentul (UE) 2026/1744 (Omnibusul digital privind AI), EUR-Lex
- Informație de presă privind actele normative adoptate în ședința Guvernului din 12 martie 2026, Guvernul României
- AI Act se aplică în România, dar nu poate fi încă sancționat, JURIDICE.ro