Am nevoie de un site web pentru afacerea mea?

Întrebarea apare de obicei după ce afacerea merge deja: clienții vin, telefonul sună, iar un site pare un cost în plus. Răspunsul ține de felul în care te găsesc clienții noi și de ce vor să afle înainte să vină.

Cum îți dai seama dacă ai nevoie de site

Ai nevoie de un site dacă cel puțin una dintre situațiile de mai jos e a ta:

• Clienții te caută pe Google înainte să vină. Caută numele afacerii, serviciul („service auto Drumul Taberei”) sau o întrebare („cât costă un detartraj”).
• Primești la telefon aceleași întrebări. Cât costă, până la ce oră sunteți deschiși, unde parchez, faceți și X. Un site răspunde la ele o singură dată, pentru toată lumea.
• Clienții compară înainte să aleagă. La un dentist, un service, un salon sau o firmă de construcții, oamenii deschid mai multe variante și o aleg pe cea care le răspunde mai clar.
• Vrei clienți din afara zonei tale. Turiști, oameni din alt cartier sau din alt oraș, firme care caută un furnizor.
• Plătești comision unei platforme pentru fiecare client. Glovo, Booking sau platformele de programări aduc clienți, dar un site propriu îți dă și un canal fără comision.

Dacă niciuna nu se potrivește, de exemplu ai un chioșc într-o stație unde lumea vine din obișnuință, poți amâna site-ul și începe cu profilul de pe Google Maps.

Când îți ajunge profilul de pe Google Maps

Profilul de companie Google (Google Business Profile) e gratuit și te arată pe hartă, cu adresa, programul, telefonul, pozele și recenziile. Pentru cine caută „cafenea aproape de mine”, profilul e primul lucru pe care îl vede.

Îți poate ajunge profilul singur când:

• oamenii vin pe loc, fără să compare (un magazin de cartier, o spălătorie);
• nu ai prețuri sau servicii de explicat;
• nu vrei clienți noi din afara zonei.

Profilul are un câmp pentru site și, la restaurante, câmpuri pentru meniu și rezervări. Fără site, aceste legături duc spre Instagram sau nicăieri. Google oferea până în 2024 un site simplu, făcut automat din profil, dar l-a închis în martie 2024, iar din iunie 2024 acele adrese nu mai funcționează. Un site trebuie acum făcut separat.

De ce nu ajunge doar Instagramul

Instagramul și Facebookul sunt bune pentru noutăți, poze și atmosferă. Ca loc unic pentru informații au trei probleme:

1. Informațiile se pierd printre postări. Prețurile de acum trei luni stau sub douăzeci de poze noi, iar clientul nu știe dacă mai sunt valabile.
2. Nu toată lumea are cont. Fără cont, multe postări nu se pot vedea complet, iar o parte din clienți nu folosesc deloc rețelele.
3. Contul nu e al tău. Platforma decide cine îți vede postările, iar un cont blocat sau spart înseamnă că dispare tot ce ai publicat.

Pe un site, aceleași informații stau la aceeași adresă, sunt actualizate când le schimbi și se văd fără cont.

Ce face un site și nu fac profilul Google sau Instagramul

Cele trei nu se exclud. Cel mai bine merg împreună: profilul Google aduce oamenii din apropiere, Instagramul arată ce e nou, iar site-ul răspunde la întrebări și primește cererile.

Ce arată cifrele pentru România

Potrivit Eurostat, în 2025 aveau site 53,6% dintre firmele din România cu cel puțin 10 angajați. Media Uniunii Europene era 79%. Doar Bulgaria avea un procent mai mic, 49,7%. La firmele mici, cu 10⁠–⁠49 de angajați, procentul din România era 51%. Eurostat nu publică aceste date pentru firmele cu mai puțin de 10 angajați, adică tocmai pentru multe dintre afacerile locale.

Pentru o afacere locală, asta înseamnă că în multe domenii jumătate dintre concurenți nu au site. Cine caută pe Google un serviciu în zona ta găsește mai puține variante care îi răspund complet.

Un sondaj BrightLocal din 2026, făcut pe 1.002 adulți din SUA, arată că 54% dintre cei care citesc recenzii pozitive despre o afacere intră apoi pe site-ul ei. În 2019, procentul era 32%. Datele sunt din SUA, nu din România, dar arată un pas pe care mulți clienți îl fac înainte să sune sau să vină: verifică site-ul.

Ce trebuie să aibă un site mic

Pentru o afacere locală ajung de obicei trei-cinci pagini:

1. Prima pagină: ce faceți, pentru cine și cum vă contactează cineva, vizibile fără derulare pe telefon.
2. Servicii sau meniu, cu prețuri: scrise ca text, nu puse ca poză, ca să se citească ușor pe telefon și să le poată citi și Google.
3. Despre voi: cine lucrează, de cât timp, ce vă diferențiază, poze reale.
4. Contact: adresa cu harta, programul pe fiecare zi, telefonul care se apelează dintr-o atingere și un formular.

Pentru cafenele și restaurante avem pagini separate, cu tot ce trebuie să conțină site-ul: site-uri pentru cafenele și site-uri pentru restaurante.

Cât costă și cât durează

Prețul depinde de numărul de pagini, de cât de personalizat e designul și de funcțiile în plus, de exemplu programările online sau mai multe limbi. Pe piața din România ofertele variază mult: unele proiecte costă câteva sute de euro, altele câteva mii. Pe lângă realizare, plătești anual domeniul (adresa site-ului) și hostingul (serverul pe care stă).

Un site simplu se poate termina în câteva săptămâni. De cele mai multe ori, ce întârzie proiectul sunt textele și pozele, nu programarea.

Primii pași

1. Notează cele cinci întrebări pe care ți le pun clienții cel mai des. Ele devin conținutul site-ului.
2. Caută pe Google serviciul tău și zona ta, de pe telefon. Uită-te ce găsește un client nou și ce îi lipsește.
3. Revendică sau completează profilul de companie Google, dacă nu l-ai făcut deja.
4. Strânge ce ai: logo, poze, lista de prețuri, programul. Cu ele, un site de prezentare se poate face repede.

Dacă vrei să vezi ce include un site făcut de noi, de la design la domeniu și modificări după lansare, găsești detaliile pe pagina de web design.