Site pentru avocat: ce poate conține și ce interzice Statutul

Cine are nevoie de un avocat caută aproape mereu pe Google întâi: „avocat divorț”, „avocat dreptul muncii”, „cât costă un avocat pentru partaj”. Un site clar, cu ariile de practică explicate, poate fi primul contact. Publicitatea avocaților are însă reguli proprii, mai stricte decât ale altor meserii. Mai jos e ce poate conține site-ul și ce nu.

De unde vin regulile

Publicitatea avocaților e reglementată de Statutul profesiei de avocat și de Codul deontologic al avocatului român. În 2021, Consiliul UNBR, prin Hotărârea nr. 195/2021, a rescris partea despre publicitate și a adăugat două anexe la Statut: un ghid de bune practici privind publicitatea avocatului și un ghid privind utilizarea platformelor online. Principiul general: publicitatea și orice informație publicată, inclusiv online, trebuie să fie transparentă, veridică și corectă, nu comparativă, echivocă, înșelătoare sau denigratoare. Regulile pentru formele de exercitare a profesiei se aplică la fel și online.

Ce poate conține site-ul

Ghidul UNBR spune că site-ul unei forme de exercitare a profesiei poate cuprinde:

• activitatea desfășurată, adică ariile de practică;
• avocații care lucrează în cabinet sau în societate, cu titlurile științifice sau profesionale și specializările dobândite conform legii;
• articole de specialitate;
• comunicări despre evenimente profesionale;
• datele de contact și felul în care se poartă corespondența cu clienții.

Site-ul poate avea și platforme de consultanță juridică directă, aplicații mobile sau alte instrumente de comunicare cu potențialii clienți, cu respectarea regulilor profesiei. Conținutul și prezentarea trebuie să respecte demnitatea și onoarea profesiei și secretul profesional.

Ce nu poate conține

Codul deontologic, citat în ghidul UNBR, spune că comunicările avocatului nu pot conține:

Ghidul mai interzice racolarea clientelei, adică oferirea serviciilor nesolicitate, inclusiv victimelor unor accidente sau moștenitorilor lor, și promisiunea unor rezultate care nu depind doar de avocat. Tot ghidul precizează că descrierea unui obiectiv atins pentru un client nu e în sine o încălcare; practic, poți descrie tipurile de cazuri pe care le lucrezi, fără numele clientului, fără cifre și fără procente.

Onorariile pe site

Codul deontologic interzice în comunicările avocatului onorariile practicate în relația cu clienții. Ghidul UNBR pentru platformele online permite anunțarea tarifelor orare, cu condiția să fie aceleași pentru toți clienții. Pe site, varianta sigură e să explici cum se stabilește onorariul (pe oră sau fix, după complexitate), ce informații îți trebuie ca să faci o ofertă și că onorariul se convine în scris, în contractul de asistență juridică. Oamenii caută „cât costă un avocat”, iar un răspuns cinstit despre cum se calculează e mai util decât o pagină care nu spune nimic.

Domeniul, sigla și legăturile

• Domeniul. Adresa site-ului nu poate fi formată exclusiv din termeni generici despre serviciile avocatului. Termenii generici sunt permiși doar împreună cu denumirea formei de exercitare sau cu inițialele ei: avocatdivort.ro nu, popescu-avocatdivort.ro da. Regula e confirmată și de o decizie interpretativă despre publicitatea online.
• Sigla. Pentru corespondență, Statutul cere ca sigla formei de exercitare să fie avizată în prealabil de consiliul baroului; folosește pe site aceeași siglă avizată.
• Legăturile. Site-ul nu poate trimite spre pagini al căror conținut e contrar principiilor profesiei. Sunt permise legăturile spre entitățile cu care ai convenții de conlucrare avizate, spre conferințele profesionale și spre articolele de specialitate ale avocaților din cabinet.

Recenzii, platforme și reclame

• Reclama în Google și pe rețelele sociale e permisă, cu respectarea regulilor profesiei și ale concurenței loiale. Textul anunțului are aceleași limite ca site-ul.
• Platformele cu clasamente și note. Ghidul UNBR le recomandă avocaților prudență față de platformele care îi ierarhizează după recenzii sau rating și să evite expunerea în clasamente.
• Testimonialele cu numele clientului dezvăluie identitatea clientului, deci nu le pune pe site.
• Răspunsurile la recenziile Google nu confirmă că omul a fost client și nu dau detalii despre caz: secretul profesional rămâne și acolo. Cum funcționează recenziile în general: Cum obții recenzii pe Google.

Ce face site-ul util și în Google

În limitele de mai sus rămâne mult loc pentru un site bun:

• O pagină pentru fiecare arie de practică, care explică pe înțelesul oricui ce înseamnă procedura, ce acte îți trebuie și cât durează de obicei.
• Articole de specialitate care răspund la întrebările reale ale clienților („Cum se face partajul după divorț?”). Sunt permise explicit și sunt exact ce citează Google și asistenții AI; cum ajunge o pagină citată e explicat în cum apari în ChatGPT.
• Profilul fiecărui avocat: baroul, anul înscrierii, ariile de practică, titlurile.
• Un formular de contact discret, care cere doar nume, telefon și aria juridică, nu detalii despre caz. Datele intră sub GDPR și sub secretul profesional; detaliile se discută la prima întâlnire.
• Paginile cerute de lege oricărui site, adică datele formei de exercitare și politica de confidențialitate: ce cere legea pe un site.

Lista de verificare

1. Ariile de practică, fiecare cu pagina ei.
2. Avocații, cu baroul și titlurile dobândite conform legii.
3. Fără onorarii, procente de succes, număr de dosare sau nume de clienți.
4. Fără „cei mai buni”, fără comparații, fără garanții.
5. Domeniul conține numele sau inițialele cabinetului.
6. Sigla e cea avizată de barou.
7. Formularul de contact nu cere detalii despre caz.
8. Anunțurile din Google respectă aceleași reguli ca site-ul.

Site-urile pe care le facem la web design au o pagină pentru fiecare serviciu, un formular de contact care cere doar datele necesare și texte clare, scrise pentru telefon. Pentru un cabinet de avocatură scriem textele pornind de la regulile de mai sus, iar voi le verificați înainte de lansare.