Poze pentru site: de unde le iei și ce ai voie să folosești

Pozele fac jumătate din impresia unui site, iar cele mai multe probleme de drepturi pe care le au firmele mici vin din ele: o poză luată de pe Google, una de la un fotograf fără contract, una cu un client care nu a fost întrebat. Mai jos e de unde iei poze, ce ai voie să faci cu ele și ce nu.

De ce nu iei poze de pe Google

O fotografie e protejată de dreptul de autor din momentul în care e făcută, fără înregistrare și fără semnul ©. Faptul că apare în Google Images nu schimbă nimic: Google arată imagini de pe alte site-uri, nu dă drepturi asupra lor.

Folosirea fără acord nu e un risc teoretic. Legea 8/1996 permite instanței, la articolul 188, să acorde despăgubiri egale cu triplul sumei care ar fi fost plătită legal pentru acel tip de folosire, atunci când paguba nu se poate calcula altfel. Există și firme care caută automat pozele folosite fără licență pe site-uri și trimit cereri de plată în numele fotografilor sau al agențiilor foto.

Bănci de imagini gratuite: Unsplash și Pexels

Cele mai folosite surse gratuite au licențe proprii, simple:

Chiar unde licența Unsplash nu spune nimic, oamenii și mărcile din poze au drepturile lor: nu folosi poza unei persoane ca și cum ți-ar recomanda firma și nu face din poza altcuiva logo-ul tău. Unsplash are și o colecție plătită, Unsplash+, cu altă licență; pozele ei sunt marcate și nu se descarcă fără abonament.

Pozele gratuite au și un dezavantaj de imagine: aceeași poză cu „echipa zâmbind în birou” e pe sute de site-uri. Vizitatorii o recunosc, iar site-ul pare de șablon.

Creative Commons: ce înseamnă literele

Licențele Creative Commons se citesc după litere:

Cel mai des greșit e NC. Un site care prezintă serviciile unei firme e folosire comercială, chiar dacă nu vinde nimic direct pe el.

Poze cumpărate și poze de la fotograf

Băncile de imagini plătite (Shutterstock, Adobe Stock, Getty) vând licențe, nu poze. Licența standard acoperă de obicei site-ul și rețelele sociale, dar are limite: număr de tiraje, folosire în produse de vânzare, folosire „sensibilă” a oamenilor din poze. Păstrează factura și licența; dacă primești o cerere de plată, ele sunt dovada.

La un fotograf angajat de tine, atenție la contract. Legea 8/1996 spune că, la o operă făcută la comandă, drepturile rămân ale autorului dacă nu există altă clauză. Cere în scris dreptul de a folosi pozele pe site, pe rețele și în reclame, pe termen nelimitat. Aceeași regulă e explicată, pentru site-ul în sine, în site cu abonament sau plătit o dată.

Oamenii din poze

Dreptul de autor e al fotografului; dreptul la propria imagine e al omului din poză. Pentru poze cu clienți, pacienți sau angajați ai nevoie de acordul lor, de preferat scris, care spune unde apare poza. O poză în care o persoană poate fi recunoscută e și dată personală, după GDPR.

Câteva situații dese:

• angajații: acordul se cere separat de contractul de muncă și poate fi retras; când pleacă cineva, scoate pozele lui sau întreabă-l;
• clienții la eveniment sau în local: o poză de ansamblu cu sala plină e altceva decât un portret; pentru portrete, întreabă;
• pacienții și clienții serviciilor sensibile (clinici, psihologi, avocați): acolo regulile profesiei pot fi mai stricte, vezi site pentru cabinet medical.

Imagini făcute cu AI

Generatoarele de imagini rezolvă multe: fundaluri, ilustrații pentru articole, imagini de produs în contexte variate. Două lucruri de știut:

1. Probabil nu ai drepturi de autor asupra lor. Legea 8/1996 spune la articolul 3 că autorul e persoana fizică ce a creat opera. În SUA, Copyright Office a stabilit că imaginile fără contribuție umană suficientă nu sunt protejate, iar Curtea Supremă a refuzat pe 2 martie 2026 să judece din nou cazul Thaler. Practic, poți folosi imaginea, conform termenilor generatorului, dar nu poți împiedica pe alții să o folosească.
2. Nu le folosi ca dovezi. O poză generată cu „clienți mulțumiți”, cu o echipă care nu există sau cu lucrări pe care nu le-ai făcut îi induce în eroare pe clienți. Din august 2026, AI Act cere și ca imaginile realiste care pot fi luate drept reale să fie marcate ca generate; detaliile sunt în ghidul despre AI Act.

Cele mai bune poze sunt ale tale

Pentru o firmă locală, nicio bancă de imagini nu bate pozele reale. Oamenii vor să recunoască locul când ajung, să vadă cine îi servește și cum arată lucrările. Ce merită fotografiat:

• fațada și intrarea, ca să fie găsite ușor;
• interiorul, cu lumină naturală;
• echipa, la lucru, nu doar în portrete;
• lucrările sau produsele, înainte și după, unde se potrivește;
• detaliile care te deosebesc: o unealtă, un material, un colț al locului.

Un telefon recent, lumina zilei și puțină răbdare ajung pentru început. Pentru prima pagină și pentru echipă, o zi cu un fotograf merită banii.

Tehnic, pozele se pun pe site în formate moderne (WebP sau AVIF), la mărimea la care sunt afișate, cu text alternativ care spune ce se vede. Pozele grele sunt cea mai des întâlnită cauză a unui site lent, vezi viteza site-ului, iar textul alternativ ține de accesibilitate.

La site-urile pe care le facem folosim pozele firmei și îți spunem ce să mai fotografiezi; unde lipsesc, folosim imagini cu licență verificată sau ilustrații, nu poze care se dau drept reale. Detaliile sunt pe pagina de web design.